mă mai gândesc la tine

Mă mai gândesc

mă mai gândesc la tine
cu grijă
ca pentru mine
în definitiv
o parte a ta a rămas aici
într-una dintre “cutiile” acelea
pe care le țin minte arhivele
serverele din deșert
cataloagele
jurnalele
poeziile
mă mai gândesc la tine
cu grijă
să bei apa destulă
să dormi destul
să trăiești frumos
iubind suficient cât să nu te pierzi
prea mult
în alții
sau măcar să te pierzi
în cutii la fel de frumoase
ca cele dinăuntrul meu
pentru că în definitiv
ești o parte din mine
care trebuie să bea apă
să doarmă destul
să trăiască frumos

Mă mai gândesc la tine.

Alina Manole, feb 2014

razi cu mine

hai sa radem impreuna
nu e greu sa inveti sa hohotesti
incepe usor, misca umerii
scutura-i de noapte
respira sacadat din stomac
iti arat un deget
in varful falangei sta soarele de azi
hai sa radem prosteste
ca in liceu, ca acum 20 de ani
cu lacrimi
cu dureri de obraji
cu ochi cu gura
cu zgomot
sa ne auda vecinii de vis-a-vis
sa rada si ei
sa hohoteasca berceniul
pana la lacrimi
sa ploua cu lacrimi de ras
razi cu mine

eu n-am timp
e la tine

alina manole

nu orice fel de scrisori

eu stiu sa scriu scrisori de Dorinta
nu de Dragoste
de Dor am scris doar de cateva ori
si atunci inutil pentru ca el era langa mine
am scris si cateva de Despartire, de doua ori indecisa
dar nu, nu stiu sa scriu scrisori de Dragoste
pentru asta ar trebui, zic poetii, sa scriu cu inima
(dragostea ca o cerneala pe cord, asta suna a poezie, as putea sa invat)
iar eu cu inima nu scriu…
are fobiile ei.
eu stiu sa scriu scrisori de Dorinta
nu de Dragoste,
chiar cred ca cea mai frumoasa declaratie este
te vreau” nu “te iubesc
pentru ca “te vreau” inseamna un abandon mai mare
de tine, de trup, de vesnicie
o Exclusivitate perfecta
in doi
eu stiu sa scriu doar scrisori de Dorinta
de Dragoste…nu
inca-l astept pe Nebun

@Alina Manole

poem tutum

inclin capul: 35 grade

ma uit spre ceasul meu ceainic

in noaptea asta vin mai tarziu langa tine

am de corectat o virgula

– cea dintre ventricole –

care ma face sa bat ca inima

tutum tutum tutum

in loc sa sun

la usa noptii mele

ai lasat Luna aprinsa!

🙂

sa se faca verde! am zis!

dupa un uichend cu paolo nutini, cu intrerupere de cateva ore pentru rock greu, ma declar relaxata. au fost ceva drumuri si ceva peripetii intra-craniene, dar le las in liniste unde le e locul. emisiunea cu turla a iesit tare fain, e cu pofta de cantec omul asta si sper sa-si gaseasca locul potrivit in ale muzicii si teatrului. concertele de la timisoara si cluj-napoca ale lui berinde au iesit minunat (am deja ecouri care ma bucura, mai ales de la cluj). ma bate gandul unui concert cu luna patrata  in februarie, da’ nu stiu cand. e luna cea mai aglomerata in declaratii de dragoste iar eu cant despre amante si relatii in 3…la naiba! incalc toate principiile lunii indragostitilor 🙂 acuma stiu si ca mai sunt nebuni ca mine si ca ma “scot” la o adica cu “piesa cu luna” (asta-i vorba unei fane de 4 ani jumate). dar chestiunea ramane importanta…cand sa pun concertul de februarie?! intre directia 5 si taxi?! 😀 😀 sau mai devreme?!

a fost validata informatia mea in premiera in legatura cu Folk You. gasiti in jurnalul national

ca tot vorbeam de nutini, cat mai cititi una alta, dati si drumul la muzica

revenind…a fost un “uichend” ciudat, pe alocuri foarte cald si de familie, pe alocuri zapacit. peste toate insa frig rau. incep sa bat din picior ca vreau primavara si cat mai repede. e singurul anotimp in care miroase verde, in care aerul e verde, in care in creierii mei e plin de verde (probabil inmuguresc sinapsele), in care piticii mei nu se mai ascund in pantofi pentru ca au atata verde-verde la dispozitie 🙂

hai sa fie si o poema nocturna, ca inca nu s-a terminat clipul de mai sus (cei de la 30 de ani in sus vor intelege poate mai bine)

…………………………

mai tii minte paharele de plastic
prin care vorbeam
tu pe o parte a garlei
eu pe partea cealalta?
bucuria nu sta in noduri
pe firul dintre tine si celalalt
ci in vibratia intinderii
aceea duce cuvantul mai aproape de inima

mai tii minte sobele cu plita
pe care se coceau turte
si le mancam fara sa stim ce e nutella
sau ca ar putea exista ceva mai bun?
bucuria nu sta in restaurante
cu masa, lumanari si chelneri albi
ci in vibratia gustului de iubire
ramas din noaptea trecuta

mai tii minte peretii camerei de 14 ani
cu postere dezlipite din reviste colorate
si versurile scrise cu carioci prin var
si casetele rulate pana la dezmembrare?
bucuria nu sta in ziduri pe care le cumperi
in contracte si rate
ci in casa din inima
cea mai frumoasa de pe planeta

bucuria sta in inima pe care o imparti

…………………..

a doua piesa e pentru cei care au o saptamana grea. nothings gonna bring you down! 🙂 sa aveti o saptamana bestiala!!!

nu-s julieta

n-am fost niciodata julieta

degeaba am stat pe balcon, stateam oricum prea sus

nu am avut prieteni de familie cu care sa ne certam la cutite

in afara de tigari alte otravuri nu mai stiu

iar somniferele nu functioneaza

dar si pana la momentul critic

ar fi trebuit sa-l intalnesc pe romeo

al carui nume e de-a dreptul urat

si sa ma indragostesc nebuneste

sa mi se para in regula sa ma omor

in loc sa ne mutam in alt oras

si sa ne luam niste slujbe care sa nu ne omoare creierii

glumesc acum

stiu ca uneori parintii sunt imposibili…

dar imaginati-va doar

julieta lucrand intr-o librarie

romeo intr-un magazin cu viniluri

amandoi part-time

fiecare parte din celalalt…

mai ramane problema serenadei