O pasiune secundara

Daca doriti sa ma cunoasteti si altfel decat in ipostaza de om care canta, iata, a aparut ocazia. O ocazie de duminica, de pranz de duminica, in care daca nu aveti chef de gatit si de incalzit casa cu aragaz sau cuptor….va invit la masa. Va voi gati duminica ACEASTA la ceaun doua dintre felurile mele preferate de mancare, cu istorie de familie si de viata: bors de cocos si fasole pestrita cu afumatura.

Ca sa va relaxati un pic si sa aveti incredere sa veniti si sa gustati din ceea ce gatesc cred ca trebuie sa va povestesc un pic despre aventurile mele bucataresti 🙂

Am gatit pentru prima data in clasa a 3-a, asta dupa o “practica” intensa in bucataria bunicii unde-mi bagam nasul in orice. Si cand spun “orice”, credeti-ma pe cuvant! Un compot de cirese din ciresul din curte. Il tin minte si acum pentru ca facusem si insolatie si aveam febra, iar compotul acela “m-a pus pe picioare” 🙂 A urmat in vacanta de vara a aceleiasi varste (unele lucruri sunt notate, da) o mancare de rinichi cu vin alb (si da, am pus cam mult vin, tin minte asta pentru ca mi-a fost cam rau si de atunci nu prea imi plac cartile de bucate). Am dezbracat gaini de pene si am invatat sa le transez cam tot pe atunci. Prima supa de legume am gatit-o in clasa a 5-a si din momentul acela mi-am luat “rolul” de bucataras in serios in casa mamei. Cred ca pentru ea a fost amuzant sa ajunga acasa de la birou si sa gaseasca si masa pusa si bunatati…ca doar nu gateam orice, nu? Uneori exageram, vezi faptul ca acum mananc icre destul de rar… :))

Am invatat destul de repede sa improvizez. Dati-mi un frigider aproape gol si cu siguranta gasesc cel putin 2 solutii. Asta mi se trage din studentie cred, cand resursele din primul an, inainte sa ma angajez, au fost cam putine.

Nu-mi place sa gatesc pentru mine only, prefer un sandvish sau ceva ce pot face in 10 minute.

Cuptorul, ca inventie, mi se pare in continuare genial si fara el unele mancaruri chiar nu….chiar nu! 🙂

In continuare pun muraturi si fac dulceata. Plus visinata, dar asta e la alta categorie 🙂

La ultimul gratar la care am fost invitata am sfarsit prin a-mi baga nasul in fum si a-mi testa bataturile din varful degetelor (chitara sa traiasca!) pentru a intoarce carnea, micii, aripioarele…Nu ma pot abtine! 🙂

Fripturile imi plac cu cat mai putine condimente, dar asta doar de vreo 3 ani. Etape de gust 🙂

Mancaruri preferate am…o multime! Asta nu inseamna ca le si fac, prefer sa ma gandesc la ele si sa-mi amintesc gustul, nu de alta, dar caloriile conteaza 🙂 Lista ar cuprinde obligatoriu, din cele pe care imi si place sa le gatesc: musaca la cuptor (reteta adaptata si devenita “musaca de impacare”), ardeii umpluti, coastele de porc la cuptor, borsul cam de orice fel (preferat acum vara fiind borsul-de-verde, cel facut doar din “buruieni” si care se poate manca rece), fasolea cu afumaturi, varza de vara cu carne de porc, oua umplute… Din toate astea in ultima perioada am gatit cel mai des salate 😀

Nu ma pricep prea bine sa fac prajituri si dulciuri. Tot in vremea copilariei mi-am testat abilitatile, am reusit doar un parfait de ciocolata si un mousse de capsuni…plus pandispane clasice dar ele nu se pun… M-am resemnat cu gandul ca stiu niste locuri in Bucuresti unde pot sa-mi satisfac pofta cu un cornet de ciocolata si o amandina…

Imi dau seama cam cate as mai avea de povestit legat de experientele/experimentele mele culinare. Am gatit carnuri mai putin obisnuite, am testat combinatii de gusturi…ca orice om pasionat de bucatarie de altfel.

Va povestesc toate astea pentru ca am ocazia sa gatesc ceva din ce-mi place …. si o fac in mod public. Si am emotii uriase si sunt stresata rau pentru ca … prietenii pot sa te minta ca le-a placut, clientii unei carciumioare…nu 🙂

Ideea a aparut in toamna. Vorbeam cu Horatiu, gazda La Copac, despre cati oameni se aduna in jurul ceaunelor cand vine vorba de zile de duminica, si cati dintre ei povestesc despre mancarurile pe care le fac. Atunci a spus Horatiu pentru prima data “cum ar fi….?” si aveam acelasi gand!

Iata ca se intampla!

Recapitulez oarecum: Duminica, 23 iunie, La Copac (Pitar Mos 23) gatesc pentru oricine vrea sa vina sa manance un bors de cocos si o fasole pestrita cu scaricica. Voi gati afara, la ceaune. Voi avea si ajutoare, ca 70 de litri de ciorba inseamna …ohoo….muuult! 🙂 Cine vrea sa ma vada in actiune poate sa vina si mai repede de ora de pranz. Teoretic, mancarea va fi gata pe la 12 jumate – 13 🙂

Evident puteti comanda si alte feluri de mancare, bucataria este deschisa 😀 Limonadele sunt bune, fresh-urile inventive, e liniste si racoare sub umbra de copac.

Va recomand si sa faceti rezervari…

Va imbratiseaz cu drag,

Alina Manole – FJChef (FJ stiti de la ce vine, da?) 🙂

Multumesc, Catalin Savulescu pentru fotografii! 🙂

P.S. Si dupa ce luam masa impreuna duminica, joia viitoare va astept la spectacolul “Joia Pacatosilor”, la Clubul Taranului. Bucuresti 🙂