miercuri…

azi a fost o zi de cacao. raceala ajusese in a 11-a zi. si m-am simtit ca in prima. adica rau. voce aproape de zero, durere in gat.  repetitia a iesit prost, fiecare gura de aer inghitita m-a facut sa tusesc.  am cantat in gand.  acasa… o portie de plans neasteptata pe chestia asta. cred ca astept prea mult braila, am ceva amintiri legate de anul in care acolo am mers in concurs, acum ma intorc cu un recital. imi voi aduna toate resursele cu putinta ca sa pot canta, asta cu siguranta…. dar ma enerveaza rau de tot neputinta pe care mi-o da boala de o vreme incoace.

aveti grija de voi. nici raceala nu mai e ce-a fost