sms-urile mele

cand telefonul e un fel de mini-mini notebook, orice defectiune te incurca teribil. al meu e un C6 simpatic, al carui display a incetat sa mai vrea atingeri inteligente. aseara am descoperit ca pt c6 aveam cablu “pus bine” si azi m-am apucat sa descarc informatiile, ca doar nu-l voi duce in service cu toate cele. si aici intervine drama. ca un mic harciog pastrez sms-uri cu tona. si primite si trimise. poate si pentru ca vreau sa-mi aduc aminte, poate si pentru ca vreau sa am argument (verba volant, scripta…). ce sa fac insa cu toate sms-urile? initial am avut tendinta sa le copiez cumva. apoi, dupa ce le-am citit pe toate (aproape 1000, adunate in niste ani), mi-am dat seama ca nu mai vreau sa le salvez, sa le export, sa le…orice. azi le-am simtit ca pe un balast si am decis, curajos de altfel si atat de atipic, sa sterg tot. de tot. ca poate asa uit unele lucruri, a caror importanta sper sa mai scada in timp si fara sa-mi amintesc fel de fel de lucruri citind cuvinte… delete-ul a devenit eliberator, a eliminat un bagaj (sau 2, 3…). acum ma intreb serios cand imi voi curata adresa de e-mail, in care am mailuri din 1999…

nevoile de renastere stiu ca se nasc primavara…

de-as putea sa-mi trimit un e-mail sau sms din viitor…:) sa scriu “acum esti asta”…pe acela sigur l-as pastra.

Mos Nicolae cu Andries

Stiti ca-l iubesc. Am declarat asta public. Tocmai m-am intors de la concertul lui de Mos Nicolae. Al 16-lea al lui. Si am asa o stare frumoasa si speciala, pentru ca versurile lui sunt frumoase si speciale. A cantat “romante”. Cantece vechi adica, precum le-a definit insusi autorul ca urmare a unei neinspirate glume (sper) de pe facebook. Au fost si cantece noi. A fost o atmosfera simpatica si o sala plina.

Seara de azi a insemnat totusi un experiment pentru ca in afara de Ioana Mantulescu (o voce superba, care imi da fiori), au fost prezenti pe scena Dan Byron si 6fingers. Ca sa raman in spiritul subiectivismului care caracterizeaza acest blog, despre cei doi voi spune urmatoarele: Dan Byron stie sa faca backing vocals tare bine, iar 6fingers  e un pianist bun.

Insa:

6fingers cred ca mai trebuie sa ridice ochii din clape astfel incat sa sesizeze semnalele din partea colegilor de scena…. Inteleg joaca dar inteleg si ca un final care nu e tocmai pe timpi comuni nu se poate repeta de prea multe ori fara sa tresar (eu si randul tot). Pe alocuri grabit, pe alocuri stingher…emotii mari probabil

Cat despre momentele cu Dan voce principala (da, Andries a poftit sa i se cante 😀 ),  efectul aplicat vocii  sale cred ca a fost mult prea…hai sa spunem elaborat pentru formula de spectacol Andrieseasca. Evident, vina e intotdeauna a sunetistului :)) (asta-i gluma, iertare, stiu ca nu-i adevarat tot timpul). In rest, place la mine demult

Nu-s rea, serios. Si nici carcotasa. Doar ca in iubire iti pasa 😀 (Doamne, ce pot scrie!) Ignorati-mi piticii 🙂 Ca experiment e minunat : flaut, care suna intr-un fel,  tonalitati bine alese pentru clapa, voci secundare armonice. Si peste tot si toate, Alexandru Andries, cuceritor de sincer.

Nu-l uit nici pe Aurel Mitran care a pus la cale inca o editie de Mos Nicolae 🙂 L-am simtit peste tot si-n toate.

Va las cu o piesa a la D.B., cover dupa Andries. Au cantat si piesa asta, in aceeasi formula. Nu-s fan cover-uri, dar asta e tare bun!