Videoclip? Pai sa facem!

Alina Manole

Imi dau de lucru ca sa compensez ce am de lucru si vine din alte parti. Sociologul e ocupat, comunicatorul e si mai ocupat, artistul are doua festivaluri in urmatoarele saptamani…pai sa munceasca si scenograful, scenaristul si producatorul. Pentru sine insusi. πŸ™‚

Gandul il am demult. L-am tot discutat. Decizia finala era la mine si decizia mea a fost amanata din ratiuni multiple. Am filmat la un moment dat, dar tehnica mi-a jucat feste. Am abandonat. Nu a fost vremea lui, a videoclipului adica πŸ™‚

Si, precum spune povestea, vine un moment in viata fiecarei femei … πŸ˜€

Maine filmam videoclip.

Am vorbit cu echipa. Sunt doi prieteni pe care ii voi lauda dupa ce iese videoclipul. Deocamdata i-am laudat pentru ceea ce au facut deja. Ne stim de suficient de multa vreme incat sa fie constienti ca-s perfectionista. Experienta directa nu am avut pana acum in zona asta, dar cred ca va fi foarte simpatic totul.

Am scris poveste/scenariu – voi vedea cum se ajusteaza in functie de inspiratia pe care mi-o va da locul.

Am vorbit cu persoana care imi va ascunde ridurile pentru filmare. Nu definitiv, ca nu vreau chip-de-creta, evident. πŸ˜€

Nu am cautat sponsori pentru ca nu e timp. Cine se ofera o poate face pana spre jumatatea lui septembrie, adica inainte de finalizarea materialului.

Mi-am reamintit toate greselile pe care le-am facut in filmarile anterioare. Mi le-am asumat. De data aceasta voi lua decizii fara teama si cu Bucurie de joaca!

Filmarea de maine e un pretext de joaca pe care mi-l acord. Un soi de vacanta de o zi, in care muzica mea e mai importanta decat orice altceva. Baterii incarcate dupa asta?! Ioi, da! πŸ™‚

Astazi merg la locul de filmare. Mai gandim lucruri si acolo.

Scriu in fraze destul de scurte si asa imi dau seama ca am emotii mari. Cat toate rolurile pe care le am in jucaria asta.Β  πŸ˜€

Probabil vom pune poze de la filmare…asa ca dati un Like paginii oficiale de facebook si vedeti ce se mai intampla πŸ™‚

facebook.com/AlinaManoleOficial

Cand muza vrea sa manance varza la cuptor…

…sau un articol de unde rezulta ca oamenii-care-canta sunt perfect normali πŸ™‚ un mit-doua tot risca o cadere asa ca atentie…nu cititi in continuare daca inca mai aveti senzatia ca dincolo de microfon stau fiinte de-a dreptul nepamantene! poti sa-ti imaginezi o seara dezbracata de muzica de fundal (jazz, blues), carte deschisa,Β  pahar de vin? poate artistul sa sada asa, casnic? uite ca poate!

m-am uitat la stiri. apoi am plecat la cumparaturi pentru ca nu mai mancasem de ieri. si mi s-a facut “pofta de ceva”, o aceeasi pofta de acum vreo 3 ani. fiecare cu neimplinirile lui πŸ™‚ prin urmare am luat varza si carne macra de porc. si un strop mic de afumatura. si ardei si rosii si ceapa. si am spus in gand “screw the diet”!

am venit acasa, am pus sa-mi fac pofta. nu descriu etapele, ca n-are rost. dar ce sa fac in timp ce varza mea cu carne sta cuminte la cuptor? pai…scriu! ca ma apuca in orice conditii! si am avut si o provocare creativa faina. si-am scris. si am si inregistrat ca sa ramana dovada pentru maine dimineata sau pentru mai tarziu. dovada ca inspiratia are legatura cu starea de bine care sa poate sa vina de oriunde. de exemplu din caldura din jur.

TV-ul mic e deschis la meci, scriu articolasul asta cu zambet, in bucatarie e cald datorita cuptorului nu radet-ului (care se joaca cu nervii mei si mai ales cu factura de curent, ca am in permanenta radiator in priza in dormitor), o sa pun o poza definitorie (faza intermediara) pentru seara mea culinara si ma voi simti razbunata dupa atatea poze cu prajituri puse pe facebook, am de spalat vase si asta imi repugna total pentru ca nu are nimic creativ spalatul vaselor. gatitul…oh, doamne, da… πŸ™‚

n-o sa ascult muzici alese in noaptea asta (in afara de ce-am ascultat pe repeat pana acum), nu voi citi articole cu sens, o sa astept sa se faca minunatia de la cuptor, o sa pap cu pofta si satisfactie maxima, o sa caut un film romatic (nu, nu ma dau desteapta, nu vreau alb-negru, vreau film color, productie 2010 and more) si o sa … stau. pur si simplu. pana se va satura muza de varza la cuptor si o sa-mi zambeasca frumos si-o sa ma pupe corespunzator. ca si muza trebuie hranita din cand in cand romaneste πŸ™‚ si o sa zambesc iarasi gandindu-ma la foarte multi muzicieni pe care ii cunosc si care gatesc senzational. stiu muzele astea la cine sa vina! πŸ˜€

si gata!

varza

Asaf si fericirea de Luni

talking-tree

fericirea de Luni si final de iunie e un concert de ieri.

inainte sa cititi dati play πŸ™‚

pe Asaf Avidan l-am descoperit prin hit-ul de acum ceva vreme: One Day. i-am cautat apoi muzica si i-am ascultat diversele ipostaze. am pornit de la voce, androgina, “razatoare“. ea mi-a starnit curiozitatea. (si uite cum scriu propozitii scurte, asa cum se intampla de fiecare data cand imi place mult ceva si nu stiu cum sa descriu…). Asaf isi scrie singur textele, de vreo 2 ani canta singur, il are drept manager pe fratele sau. umple scena cu totul, ajunge la tine imediat, are o energie incredibila. cel mai mult imi placeΒ  “avidan in a box”, proiect acustic, iar aseara asta am vazut oarecum la Wonder Day. si sunt bucuroasa foarte. foarte bucuroasa. ca nu stiam daca mai ajung. si-am ajuuuuns!!! πŸ™‚ a fost pentru prima data in Romania si cumva, la Mogosoaia, a fost momentul cel mai potrivit sa-l vad si aud si sa ma bucur. imaginati-va context frumos: lumea care trebuie, verde destul, atmosfera foarte foarte faina, discutii simpatice, sunet bun, stat pe iarba, soare mult apoi noapte senina cu stele, pasari, luminite pe pamant sau pe picioroange, prea putini neavizati la fata locului, aer. festivalul de o zi de la Mogosoaia mi-a placut, organizarea a fost buna, spatiile gandite simpatic (am avut insa o problema cu “talking tree” … am inteles decorarea copacului, nu si vopsirea lui cu chip, nu de alta, dar orice e chimic dauneaza…). cat despre recitaluri, dincolo de Asaf, voi scrie doar de Delilah – neasteptat de bun intro pentru headliner-ul serii. despre restul, cu drag, ma abtin. πŸ™‚ asa cum ma abtin sa comentez prea mult despre doua grupuri care m-au facut sa ma mut din locul ales pentru auditie pentru ca, desigur, asteptau hit-ul si in rest aveau de povestit cu voce la maxim despre blogging, workshop-uri de fotografie si matusi. ca asa se intampla atunci cand nu ti-ai cumparat bilet si vii ca invitat, la naiba! πŸ™‚ pentru restul…respect!

doua imagini, atata am, cea de mai sus si cea de noapte. am zis ca habar n-am sa fac fotografii (si asta devine deja frustrant) πŸ™‚ in rest am bucuria de a fi auzit/vazut un artist al naibii de bun care-mi si place pe deasupra πŸ™‚ a! si a fost foarte foarte draguta intoarcerea cu autobuzul inspre Bucuresti πŸ™‚

zburatori

Jurnal de album – fila 14

Lansarea oficiala, de 2 zile, a trecut. Fericirea de Luni e la indemana oricui πŸ™‚ Ma voi aduna sa scriu la un moment dat despre cum mi-a fost pe scena…

Pana atunci insa, intrucat degeaba am avut hartiile pe care scrisesem multumirile, ca tot m-am incurcat, le transcriu aici, ca sa ramana πŸ™‚ Ce nu am scris pe foi si nici nu am spus este ca albumul a aparut la casa mea de discuri noua, care se numeste Luna PR&Events πŸ™‚ Pentru cine vrea sa vada fotografii din cele doua seri, exista cateva albume pe pagina oficiala de facebook, realizate de Vlad Eftenie, Emilia Nicolae, Ciprian Vladut, Ioana Lazar, Let’s Rock. Am mai primit si alte fotografii, incerc sa le pun pe toate πŸ™‚

Si tot dincolo de ce statea scris o parte dintre multumiri le voi recupera personal πŸ™‚ Multumesc, Horatiu si multumesc Alex Sandulescu πŸ™‚ Fiecare stiti de ce, m-am laudat cu voi pe FB πŸ™‚

Veste noua e ca plecam la drum patrat: 12 iunie – Piatra Neamt, 13 iunie – Suceava, 14 iunie – Iasi, 15 iunie – Botosani

In primul rand vreau sa multumesc tuturor celor care vin la concerte si sunt platitori de bilet. Datorita voua muzica mea supravietuieste in sali de fiecare data pline.
Mama, te iubesc.Tavi, si pe tine!
Multumesc prietenilor care mi-au fost aproape vreme de 6 luni cat a durat productia albumului si a spectacolelor de lansare. M-au ascultat cand ma urcam pe pereti, mi-au trimis calmante prin posta, au avut grija de motan cand am plecat de acasa, au venit sa ma asiste la bilete, albume, filmari, au adus de acasa lucruri care imi sunt mie de folos…cu alte cuvinte au facut diferenta prin fapte.
Multumesc prietenilor mei de pe scena – Raul, Dan, Claudiu, Adrian. Cu ei reusesc sa dau glas vocilor din mintea mea care canta piesele inca de la inceput asa cum le auziti apoi pe scena. Din pacate, nu le pot promite sa umplem sala Polivalenta pentru ca …nu-mi place locul πŸ™‚
Multumesc Victor Panfilov pentru modul in care am lucrat impreuna, pentru calmul si zambetul tau de fiecare data cand aveai in fata ta un om obosit. Pentru incantarea cu care ai participat la fiecare piesa de pe album. Pentru butoanele tale din care eu nu inteleg (inca) nimic πŸ™‚
Multumesc Aurel Mitran si Violeta Creanga. Nu doar pentru ca m-ati primit in teatrul vostru ci pentru ca va pasa de mine ca producator, organizator, manager si artist.Si pentru ca am de la cine sa invat.
Multumesc echipei tehnice pe care am ales sa o am langa mine in zilele de spectacol pentru simplul motiv ca ne stiu foarte bine fiecare respiratie din cantece. Este vorba de Tudor Balcu, Albert Mihaiteanu, Eugen Boteanu si Andrei. Tudor Balcu a realizat si proiectiile video. Multumesc. In plus, alaturi de ei sunt profesionistii teatrului, care au ales sa petreaca cu noi doua zile de munca πŸ™‚ Ati vazut si cativa prieteni-ajutoare in serile acestea: Elena, Johnnie, Alexandra. Le multumesc!
Multumesc Vlad Eftenie pentru fotografiile minunate pe care le-ai facut si care raman. Cadoul meu pentru tine este coperta de album si filmul Femei si Barbati. (recunosc, multa vreme nu am vrut sa-mi pun chipul pe coperta…m-ai invins!). Alaturi de noi au fost atunci si Ana Cucuta si Eli Driu. Multumesc!
Maria si Kolly sunt proprietarii unei ceainarii pe care va invit sa o vizitati. Caffe D’Arthe se numeste, e loc de poveste, Acolo am facut fotografiile si conferinta de presa. Va multumesc pentru gazduire. Pentru rochii ii multumesc Roxanei, de la Dona Kyros, ca mi-a pictat pe ele ce-am vrut eu si am gasit la ea o lume frumoasa! πŸ™‚
In mod public anunt ca 2 dintre piese sunt ale unor prieteni. Generic vorbind. Raul si Raluca (La Copac) au o piesa, Ruxandra si Catalin (Hotel Golden Sea Vama Veche si Atelierul Mooz) au cate o piesa. S-a intamplat asta firesc, cand au auzit ca am nevoie de finantare pentru album. De restul pieselor au avut piticii grija…si evident, lista de sponsorizari este deschisa in continuare, in definitiv mai sunt inca 9 piese.
Mirela Retegan mi-a facut cadou ziua de nastere, adunand prieteni la un loc pentru ceea ce eu credeam ca e concert privat. Varsta mea de numar prim a debutat frumos si cu lacrimi de bucurie. Multumesc, Mirela, tie si celor care au ales sa raspunda β€œda” chemarii tale in seara de 21 martie!
Alex Ciuca este prietenul care a tras de mine sa-mi schimb site-ul. www.alinamanole.ro arata acum cum trebuie datorita lui. Multumesc!
Cristian China (Chinezu) si Kooperativa 2.0 au asigurat o parte dintre jucariile de promovare. Campania pentru bloggeri a fost una pe care mi-o doream si iata, s-a implinit! Cu aceasta ocazie multumesc celor care scriu pe bloguri, pe site-uri si pe facebook despre muzica pe care o fac.
Andrei Partos, prin emisiunea sa Psihologul muzical, si cu asistenta speciala a Iuliei Radu, sunt prieteni vechi care nu au scapat nicio ocazie muzicala de a ma invita la povesti de noapte, cate 4 ore macar. Va multumesc pentru profesionalism si mesajele voastre din timpul aventurii mele.
Multumesc si celor care realizeaza emisiuni de radio, in special la Radio Romania (Actualitati, Cultural, International, Bucuresti FM), si care aleg sa difuzeze si ceea ce cant eu. Mai exista la TVR doua emisiuni in cadrul carora am fost prezenta si la care sper sa revin: Omul cu Chitara – Ducu Bertzi si Garantat 100% – Catalin Stefanescu. Multumesc. Ii multumesc si lui Razvan Simion pentru live-ul nostru de la ora 8 dimineata din cadrul emisiunii β€œNeatza cu Razvan si Dani”
Foreverfolk.com, adica Marius Matache, Oana Duma si Raluca Chirculescu – sunt prieteni care fac, pro-bono, ca informatia despre lumile muzicale sau de teatru sa existe. Va multumesc! Mache, tie multumesc de 2 ori, iti explic eu mai tarziu de ce.
Prin Bestmusic toate albumele sunt disponibile publicului. Acolo se vand albumele β€œvechi”, care nu mai exista in format fizic , acolo va fi de pe 4 iunie albumul nou. Tot ei sunt cei care imi gestioneaza interesele in fata tertelor persoane in ceea ce priveste materialele on-line de tip filmari, difuzari etc. Avem de muncit, nu gluma!
Biletele s-au vandut prin Eventim si nu a fost prima oara. A fost prima oara insa cand am colaborat in calitate de parteneri. Cristina Cimpean, Adrian Bucurei, va multumesc!
Let’s rock este la randul lui unul dintre cei mai seriosi parteneri de media on-line, cu raspuns imediat la ceea ce fac, ca e vorba de activitatea mea de comunicator pentru alte evenimente, fie ca este vorba de jucariile mele. Multumesc Iuliei in special!
Multumesc Adevarul pentru machete, promovare si interes. Alina Stoian si Raluca Moisa sunt oamenii care au dat de veste de lansare si n-au facut asta oricum.
Ii multumesc lui Marius Tuca si ii multumesc Danei Andronie pentru spatiul acordat in Jurnalul National. Pana la Dana nu facusem recensamantul locuitorilor Lunii Patrate. Sa cititi articolul!
Multumesc CPV pentru faptul ca macar o zi pe luna am uitat de toate. Stiti voi cine sunteti!
Si cum in toate exista un Pitic anume, ii multumesc pentru ca datorita lui sunt aici pe scena si lansez acest album. Nu as fi reusit fara el sa ma mobilizez, sa nu abandonez, sa caut solutii, sa ma joc.
Daca am uitat pe cineva sa ma ierte. A fi artist, producator, impresar si manager e un cumul de functii dificil.
Albumele se afla la iesirea din aceasta sala.
Va doresc sanatate si fericire pana la Luna si inapoi!

Jurnal de album – fila 13

Seara de dinainte e intotdeauna cea mai grea. De data asta vor fi doua seri de dinainte, asta suna…cumva πŸ™‚

Astazi a plecat primul transport catre teatru. Astazi am auzit ca-s “freak control” cu toate programarile mele, liste, planificarile. Astazi mi s-a confirmat faptul ca cei 3 prieteni – voluntari vor fi prezenti la fata locului: Elena, Alexandra si Johnny. Astazi am facut ecusoane. Astazi am tiparit desfasuratorul pentru toata echipa tehnica. Astazi am dat ultimele sms-uri catre trupa.Β  Astazi imi dau seama ca se apropie de final munca mea de producator. E un job cu dead-line, spre deosebire de cel de artist. Ce nu va merge bine va fi din cauza mea si asa va fi toata lumea multumita si libera la comentarii πŸ™‚

Artistul-de-mine trage de el sa iasa din starea de agitatie. Fara succes. Probabil pana la prima greseala voi fi foarte incordata. Apoi voi avea revelatia ca ca perfectiunea nu e a muritorilor si o sa-mi dau voie sa ma bucur πŸ™‚

Sper ca cei care vin sa se simta bine, sa fie sanatosi, sa stea comod, sa ajunga de pe unde-i poarta drumurile. Preferabil la timp intrucat concertul va incepe foarte aproape de ora anuntata, 19:30. Nu-mi plac sa intarzii ora de incepere nici in cluburi, daramite in teatru!

Accesul se va face pe baza de bilet sau de invitatie pe care va rog sa le prezentati celor doua persoane de la intrarea in sala (nu in holul de jos, ci sus).

Pentru cei care au aparate foto, am rugamintea ca blitul sa nu fie pornit.Β  πŸ™‚ Declansatoarele provoaca zgomot, asa ca va rog sa folositi aparatele foto cu moderatie πŸ™‚ Cei care vor sa filmeze sunt rugati sa se uite la spectacol cu ochii mari, nu prin “fereastra” de telefon sau camera foto. Lumina aparatelor deranjeaza vecinii de scaun.

Orice check-in poate fi dat inainte de stingerea luminilor πŸ™‚

La intrarea in sala va exista un stand special cu albume si tricouri plus un bonus de creatii simpatice ale Atelierului Mooz.

Dupa fiecare spectacol voi veni in foaier, pentru a da autografe celor care cumpara “Fericirea de Luni”. Va fi si “Dragoste in 3” prezent…“Luna Patrata” e de vanzare doar pe internet

Maine nu voi raspunde la telefon nimanui. Sa nu fie cu suparare, dar cine a avut ceva de spus sau de cerut a avut tot timpul pana acum… πŸ™‚

Sa ne vedem sanatosi! πŸ™‚

Ma duc sa…nu stiu nici eu ce ma duc sa fac…. πŸ™‚

Astazi ma simt mica mica de tot.

 

 

 

380

un trifazic la doamna ca mai are un pic si se intampla scurt-circuite in cartier. 220-ul nu-mi mai ajunge, e clar, pentru incarcarea bateriilor.

insomniile stau bine-merci in noptile mele. norocul meu e ca soarele apare mai devreme si am inceput sa prind rasarituri minunate.

de insomnii profita activitatea de comunicator si designer. sociologul se uita la mine din oglinda, artistul se activeaza numai cand repeta.

de duminica incoace se intampla lucruri frumoase. oglinda cadou cumparata si montata (pentru mine oglinda e ca televizorul, optional, in prima seara m-am speriat trecand pe hol… :D), bilet la Peter Gabriel (cadou primit in seara de luni de la Emilia, Luciana si Anamaria), ieri un telefon si invitatia ca vineri sa inregistram pentru emisiunea Garantat 100% (ma bucur tare!). nu, nu stiu cand se va difuza emisiunea care sa includa momentul nostru. n-am intrebat. πŸ™‚ ceea ce stiu sigur este ca mergem in formula in care am inregistrat albumul nou: Alina Manole (alt solist n-am avut πŸ˜€ ), Raul Kusak (pian), Claudiu Purcarin (tobe), Dan Nicolau (trompeta), Adrian Flautistu (contrabas)

saptamana se va termina cu concertul de la Teatrelli, sold-out. plecaciune si drag cumparatorilor de bilet!

intre timp sunt o multime de detalii de care trebuie sa ma ocup in legatura cu lansarea de album. atat de multe ca, la un moment dat, vazandu-ma din exterior, mi-am dat seama ca e bine sa ma abtin cand sunt intrebata “ce mai fac”.Β  vai de prietenii mei! le fac capul calendar! πŸ™‚ cer iertare anticipat! πŸ™‚

saptamana aceasta sper sa pot anunta data de lansare a albumului. planetele trebuie sa fie aliniate corespunzator insa…

saptamana viitoare sigur voi anunta inca ceva, care tine de zona profesionala πŸ™‚

anunt de acum, ca tot mi-am amintit, ca spectacolul “Joia Pacatosilor” va avea inca o reprezentatie in aceasta primavara, in luna aprilie. tot in bucuresti, nu mai am cum sa plec de-aici prea curand…

pentru ca poate va plictisiti seara acasa in timp ce eu muncesc (vai, cum suna asta!! πŸ˜€ ) va anunt ce evenimente sunt in perioada urmatoare in Puzzle:

– 21 martie – concert Blue Nipple Boy
– 22 martie – Fun & Dance Night cu Sanziana si Trupa Lucky 13
– 24 martie – “Cantice’n Cerc” – Raul Kusak/Adrian naidin – reinterpretare jazz Maria Tanase
– 27 martie – “Cea mai frumoasa…” – concert Marius Batu(Poesis)
– 28 martie – trupa Modiwo – pentru prima data la Bucuresti – world music
– 29 martie – Fun & Dance Night cu Silviu PaΘ™ca | The Guy
– 30 martie – concert Proiectul Tivodar
– 4 aprilie – concert extraordinar Speak Floyd
– 5 aprilie – Fun & Dance Night cu Desperado
– 10 aprilie – concert Partizan
– 11 aprilie – concert Coma light (acustic)

am scris aproape dintr-o suflare (doar cat aerul inspirat, cel expirat vine dupa ce apas “publish”)

poza acestui articol imi aminteste de momentele in care las totul balta si cant. abia astept ziua de sambata! πŸ™‚

sa aveti primavara faina si sanatoasa!

Jurnal de album 2014 – fila 3

Am avut dreptate in “fila 1”. Sansele sa scriu la finalul fiecarei zile de lucru sunt mici. Ritmul este intens si seara aproape adorm in metrou in drum spre casa. Apoi mai am un val de energie, mic, cat sa pap ceva si sa ma pregatesc de somn. Insomniile in perioada aceasta sunt o vaga amintire… πŸ™‚

E o atmosfera atat de frumoasa incat din cand in cand ma uit in sus. Stiu eu de ce. Mi-e greu sa descriu.

Voi scrie insa despre un detaliu, pe care voi incerca sa-l descriu cat mai bine pentru cei care nu stiu cum se intampla lucrurile la inregistrari πŸ™‚

De obicei, la inregistrarea unui album, se inregistreaza un “ghid audio”. Voce si chitara, pentru fiecare piesa, cu metronom pentru standardizarea oricarei activitati ulterioare. Apoi, muzicienii, in functie de infrastructura disponibila la studio si in functie de propria lor disponibilitate de a fi prezenti in studioul de inregistrari, incep sa inregistreze “partile lor”Β  – pian, bas, tobe, chitara etc. (se incepe cu sectia ritmica, acum am enumerat aleatoriu).

Ei bine, la Victor, avem posibilitatea de a inregistra simultan cel putin 2 instrumente. In cazul nostru, cel putin inseamna 3: tobe, contrabas si pian. Fiecare in sectorul lui, in “borcanul” lui, cu castile pe urechi, cu metronomul ca reper.

Cand insa m-am gandit la posibilitatea de a “sta” degeaba cat as “canta” in urechile lor 1 data, de 2 ori, de…n ori, la fel de fiecare data, cu aceeasi inflexiune ca intr-un moment zero de inregistrare separata de ei a “ghidului”…mi-am dat seama ca s-ar pierde o chestiune de emotie care sa circule si sa se imprime in atmosfera piesei.

Asa ca m-am instalat in cabina lui Victor, cu microfon si chitara. Fiecare “dubla” a insemnat, daca vreti, cantare live. Aceeasi piesa de 2-3- ori. Sau de 7. Cu pauze uneori pentru redefinit o stare. Cu pauza de auditie. Am auzit de multe ori “mi-a venit o idee”. Si ideile sunt puse in aplicare. Normal ca vocea si chitara vor fi trase separat apoi, in conditii de “borcan” (am zis ca “borcanul” inseamna o camera izolata fonic?…) dar energiile care au circulat in intervalul 10 -19 in fiecare zi…sunt de nepretuit.

Am cantat asadar live, de dimineata pana seara. Seara, nu doar ca picotesc pe drumul spre casa, dar nu prea e indicat sa mai vorbesc asa ca tac cuminte. πŸ™‚ N-am cantat nicio secunda “doar sa auda baietii versurile si frazarea”. Am cantat ca si cum am fi pe scena. Cu totii.

Acest detaliu nu face albumul nostru mai bun sau mai special in termeni tehnici si in raport cu albumele altora. Nu ne intereseaza asta pe niciunul. Acest detaliu face ca albumul sa fie unul “trait”Β  si pentru asta ma bucur.

Astazi ne intalnim un pic mai tarziu la studioul lui Victor. Ma bucur ca am dormit mai mult? Oh, Doamne…da! πŸ™‚

Iata si doua imagini

Un moment de auditie

Un test de microfon, pentru ca se cauta “cea mai buna pozitie” in fiecare dintre spatiile disponibile pentru inregistrari πŸ™‚

Jurnal de album 2014 – fila 2

17 februarie – zi de teste

Cabluri, microfoane, casti, pregatiri pentru “borcane” separate pentru contrabas si tobe, metronom, frecvente si alte jucarii de-ale lui Victor.

Noi cu pofta, somatica aproape, de cantat.

Va las cu niste poze mici facute foarte de dimineata.

Victor Panfilov – aflat de fapt la el “acasa”, dar surprins dupa un drum poarta-usa studio πŸ™‚

Adi Flautistu – contrabasul nu greu…deloooooc… πŸ™‚

Claudiu Purcarin – la al doilea drum de cutiute πŸ™‚

Raul Kusak – nu stiu cand s-a strecurat pe poarta, ne-am trezit cu el inauntru πŸ™‚

Eu am facut pozele πŸ™‚

E trecut de 8. Cred ca la 10 dorm. Trebuie. Ceasul va suna la 7 si jumatate. Daca nu adorm…asta e! Tot la 7 si jumatate trebuie sa ma trezesc πŸ™‚

Va doresc sa aveti anul acesta cel putin un vis mare pentru care sa fiti suficient de nebuni incat sa munciti pentru el! Acum va las, am de raspuns unui interviu extrem de personal despre “Joia Pacatosilor” πŸ™‚

Jurnal de album 2014 – fila 1

De astazi incepe seria de articole pe care o voi numi “Jurnal de album 2014“. Am anuntat acum cateva saptamani faptul ca am inceput lucrul la noul material. Am povestit un pic acolo despre o parte dintre piese: unele sunt cunoscute exclusiv din concerte, altele sunt pe youtube in formula lor de scena (De 30 de ani, Fix in seara asta), altele vor ramane necunoscute pana la data aparitiei albumului.

Pana sa povestesc zi cu zi ce se intampla (cu exceptiile de rigoare, ca s-ar putea sa ma mai oboseasca si altele, de asfalt), trec un pic prin ce s-a intamplat in ultimele saptamani in materie de munci muzicale. Intalnirile noastre au fost in 2, 3, 4 sau 5. La inceput au fost “sedintele” de lucru in doi, eu si Raul, pentru a defini structura de baza a fiecarei piese ce va intra pe album. Cu pixul pe hartie. Cu kronos-ul la dispozitie pentru a inregistra cate o idee. Cu tempo notat pentru fiecare piesa. Cu interventii instrumentale gandite en-avant. Cu o premiera – din 2 piese trebuia aleasa una singura, nu puteam alege singura, a ramas cea care trebuia πŸ™‚

Apoi ne-am intalnit in formule mai mari, ca sa devenim ceva mai “ordonati” in manifestari. Adi a venit de la primele intalniri pentru a-si desena la randul lui temele de contrabas. Ideilor initiale li s-au adaugat astfel si amprentele lui Adi, Dan si Nasu’ Purcarin.

Abordarea aceasta care lasa loc de exprimare individuala a caracterizat intotdeauna muzica mea. Fiecare artist prezent pe scena alaturi de mine ramane el insusi. Cu un “design” muzical personal cu care imbraca, precum o haina, compozitiile mele. Asta e provocarea de fapt, cea mai frumoasa. Iar eu ma bucur cand aud “Alina, uite, mi-a venit ideea asta pentru piesa asta“. Sa stii ca ceva din ce-ai facut ramane in mintea celui cu care vei imparti emotia pe scena suficient de mult incat sa-i ocupe o parte din timpul liber lucrand pentru … un sunet. πŸ™‚

Lucrul acesta este evident mai ales in concertele live in care momentele de constructie si de joaca sunt mai multe decat credeti si vin nu doar din stilul propriu al fiecaruia ci si din starea cu care urcam pe scena. Muzica inseamna sa culegi stele…

Da, un album e un pic mai “restrictiv” decat un concert. Interventiile unui instrument sau al altuia sunt altfel structurate. In plus (si da, asta e un factor important) in studio lipseste un accent pe care numai oamenii veniti sa te asculte il adauga. Dar ii avem in minte caci lor le este destinata munca noastra. La ultima sedinta de lucru, Adi spunea la un moment dat: “Uite, eu sunt obisnuit sa trag in studio asa“. Am raspuns: “Noi nu mergem sa tragem piese in studio, noi mergem sa cantam la studio“. Victor Panfilov are parte asadar de concerte private o vreme πŸ™‚

Am emotii mari, cu forma lor aparte legata strict de inregistrari. Asa a fost si in 2009 si in 2011. 2014 inseamna din nou un vis de implinit. Asta e motorasul meu de inceput de an care, ca efect colateral, face ca orice alt tip de stress sa para minuscul si sa nu mai conteze. In afara de stress-ul legat de finantarea albumului si de productie si de lansare, dar asta e alta poveste…

Si daca spun ca ma trezesc foarte de dimineata ca sa ajung la studio si ca abia astept sa sune ceasul…e clar cam despre ce emotii (si energii) e vorba, nu? πŸ™‚

Daca va tenteaza ideea de a urmari ce se intampla in lumea mea muzicala, ramaneti pe receptie caci vor mai fi pagini de jurnal destule. Si sper ca si fotografii πŸ™‚

In rest, despre concertele care vin puteti afla de pe pagina oficiala de facebook:Β  https://www.facebook.com/AlinaManoleOficial

Plecaciune si drag!

articol la comanda :)

cand mi-a spus mama la telefon “n-ai mai scris pe blog” m-am panicat. noroc ca stie ce e pozie si ce nu in scrierile mele de aici πŸ™‚

are dreptate insa. mi-am ocupat timpul cu acumulari de imagini, senzatii, muzica si…de ieri cu raceala.

o iau pe rand.

au fost concerte: “duelul tobosarilor” absolut minunat, un proiect extraordinar; concertul de decembrie al lui Alexandru Andries et comp – delicat ca o ninsoare linistita, era sa fie si Luna Amara azi…inca nu stiu daca-mi permit sa ies din casa si sa port virusii, inclin sa spun ca nu

a fost sesiunea de cumparaturi pentru cei care vor veni la concertul de la Puzzle de pe 16 decembrie. cate un simbol mic de final de an. in plus, va exista un pachet special format din 2 cd-uri “dragoste in 3” si “cu drag” la un pret promotional, astept sa mi se comunice si va anunt…astept si afisul care nu mai vine πŸ™‚ idei?

a mai fost o noapte de aniversat, in rest ore de rasfat in toate felurile, si culinar, si cultural si ore de scris si ore de citit. se aduna foi, topuri de harti, caiete, agende, servetele… 10% sau mai putin din ceea ce scriu apare pe contul oficial de FB…restul va fi carte in 2014, am zis!

Mosul Nicolae, pe care am declarat demult si cred ca tot pe blog, ca-l iubesc mai mult decat pe Craciun, mi-a adus si ce-i trebuie copilului, si ce-i trebuie femeii romantice si ce-i trebuie artistului. pachet complet πŸ™‚ de acum inainte, vorbind doar despre artist, poemele mele sau textele pentru piese se vor scrie cu un stilou frumos cu cerneala albastra, cu penita perfecta πŸ™‚

raceala e bonus. am simtit ca ma prinde ieri, in timpul pelerinajului dupa cadouase. ma tratez. medicamente, fructe, miere, ceaiuri, supa de legume. da, si aspirina πŸ™‚ ma voi face bine pana pe 16, in definitiv e mai mult de o saptamana pana la concert…

ma opresc din scris, a venit timpul sa pap supa…