patria, munca, mercenariatul si altele

patria

despre discutia de duminica de la lynx trebuie sa va povestesc si mai trebuie sa si dezvolt putin subiectul

topicul editiei, data fiind apropierea zilei de 1 decembrie, a fost “patria” , cu semnificatiile ei afective sau de asfalt. asta dincolo de muzica tematica. discutia a fost dinamica. dar ceva din ce s-a scris acolo, un soi de numitor comun al multora dintre opiniile exprimate m-au speriat. reflexivul.

“ar trebuie sa SE faca”, “romanii SE fac de rusine”, “nu SE face nimic pentru Romania”

lucurile acestea erau spuse de romani care declarau ca ziua de 1 decembrie nu-i impresioneaza deloc, ca patria nu mai conteaza in ecuatia lor sociala, ca tara asta e de rahat.

cine SE? care “SE”? am tot incercat sa aflu ce se ascunde in spatele reflexivului. am tot incercat sa scot la lumina un “eu”. o personalizare a discursului. pe alocuri a functionat, pe alocuri insa, foarte multi au ramas cantonati in idei parca preluate dintr-un limbaj de lemn autohton, de duzina.

dragii mei, patria e pe deplin personalizabila. patria sunt Eu. Eu, cu actiunile mele, cu gradul meu de civilizatie care ma caracterizeaza, cu gradul meu de implicare civica, cu mersul sau ne-mersul meu la vot. Eu sunt patria, prin modul in care imi cunosc sau nu istoria neamului, prin modul in care imi asum deciziile personale. Eu nu sunt geoana, basescu, vadim. Eu sunt prin gesturile mele patria. Suma actiunilor noastre creaza Romania. Tu, daca te dezici de Tine si te deresponsabilizezi de ce se intampla cu Patria, nu esti decat un burete in care se aglomereaza haotic orice scandal mediatic, orice personaj de pagina 5, orice “contra” si orice “pro”, nediferentiat, necatalogat, nefiltrat. cum oare nu stii ca patria insemni tu care injuri de mama pe oricine? ca insemni  TU care parchezi aiurea, insemni TU care arunci (pe sest, ca doar te pretinzi civilizat) hartia pe strada, insemni TU, care nu faci nimic si astepti mana salvatoare care sa schimbe totul in jurul tau? vei spune ca in alte tari e curat, e frumos, iata, germania arata bine, lumea e politicoasa. asta pentru ca fiecare individ isi asuma curatenia, politetea, frumosul. TU ce iti asumi in Romania in afara de mersul la birou si gratarul in padure?! Abandonati reflexivul… lucrurile nu SE intampla, le facem.

munca

vad in jurul meu oameni frustrati de faptul ca pe ei nu-i salveaza nimeni de viata pe care o duc. intr-o vreme aveam intelegere fata de ei din prisma sortii care i-a adus pe alte cai decat cele dorite. incep sa nu mai am. tin minte vremurile cand nu aveam deloc bani de buzunar, dar deloc, si alergam pe la mama naibii cu chestionare de aplicat sau cu interviuri de facut. si cand nu existau cercetari de teren, dadeam meditatii la franceza. si cand era vacanta, munceam acasa sau ramaneam in bucuresti sa caut orice munca. cand m-am angajat fulltime invatam noaptea pt facultate iar la birou stateam uneori si 48 de ore incontinuu (fara ore suplimentare). si nu doar eu, inca mai am prieteni din vremea aceea. am muncit ca un rob, pana la epuizare, si culmea, intretineam si alti oameni din ce castigam. oameni care, unii dintre ei, au uitat. sau au profitat de asta linistiti. muncesc si acum, dincolo de muzica, muncesc mult pentru fiecare leu. la propriu. e greu sa te mentii in vreme de criza. cine vede in mine omul cu album(e) si concerte, il rog sa vada si omul care sta la birou si munceste uneori 14 -16 ore pe zi, sa vada si omul care are rate de platit pentru album (da, nebunia de a face credit pentru un vis), sa vada si omul care e atat de obosit incat il dor toate si deja are insomnii pe fond nervos. sunt un om cu pitic. piticul canta. omul sta minereste si produce.

mercenariatul prietenos

ma amuza incantarea pe care o au unii oameni fata de nou. e mai usor sa iubesti pe cel mai nou prieten decat pe cel mai vechi. e mai usor sa vrei sa faci lucruri frumoase pentru omul pe care de-abia l-ai cunoscut decat pentru omul langa care faci lucruri la fel de frumoase dar de mai demult. e mai usor sa nu faci nimic atunci cand restul fac totul pentru tine, canalizandu-ti energia catre ceva ce te priveste dar contravine respectului fata de cei care muncesc in locul tau. in acelasi sens ma amuza mercenariatul prietenos. in arta, in proiecte sociale, in orice. si incep sa cred ca orice mercenariat trebuie sa dureze putin.  a perpetua o relatie in care scopul initial au fost banii suna a afacere pe termen lung.  prietenia nu are ce sa caute.  e mai sus de bani. tine de respect si de implicare.

altele

de-abia de astazi (luni) s-a deschis perioada de rezervari in Clubul Taranului pentru concertul de vineri.  mi-au scris prieteni ca au sunat si ca cei de acolo nu stiau exact ce concert este, cat e biletul, ba mai mult, ar fi spus ca nu se fac rezervari. intrucat e vorba de un club nu de un teatru, va cer putina ingaduita fata de cei care raspund la telefon. si daca ei inca nu stiu, spuneti-le voi ca aveti nevoie de x locuri (unele mese vor fi scoase din motive de spatiu si inlocuite cu banchete si scaune comode), ca biletul e 15 lei si ca vom incepe de la ora 9.  numarul este acesta 021. 310.80.48.


You can leave a response, or trackback from your own site.

7 Responses to “patria, munca, mercenariatul si altele”

  1. Alin Hodis says:

    Perfect de acord cu prostul obicei al nostru de a folosi reflexivul “se face”, “nu se face” etc…O astfel de atitudine nu duce la nimic bun, nu este constructiva si mai mult, provoaca depresii in masa. Hai sa ne suparam un pic pe lumea asta gri despre care tot vorbim si sa incepem sa ne coloram fiecare patratelul nostru. Chiar daca vor fi doar cateva pete de culoare la inceput, va asigur ca imaginea de ansamblu se va schimba.
    La Multi Ani, Romania! :)

  2. [...] chiar si de propria persoana. Un punct de vedere foarte misto legat oarecum de treaba asta gasiti aici (da Alina nu doar canta ), am ascultat si eu emisiunea respectiva, nu m-am implicat prea tare in [...]

  3. serban says:

    frumos spus, frumos facut, Alina. de aceea imi place mie Luna Patrata. astept cu drag si al doilea album. si sa il ofer in dar si pe acesta…

    • Alina Manole says:

      @geta, multumesc mult de gand si de faptul ca desi ne desparte un ocean te simt foarte aproape
      @serban, ma bucur ca iti place luna mea patrata. sper ca si mini-albumul de sarbatori sa-ti fie pe plac

  4. Geta says:

    Punctul pe i! Bravo, Alina.

  5. Eu nu am avut probleme in ceea ce priveste rezervarea :) … Abia astept seara de maine :)

  6. Hilde says:

    m-am regasit cu tristete in continutul pasajului “mercenarul prietenos”…sugestive descrieri in tot mesajul tau! nu ai in plan si scrierea unei carti? :-)

    ref: rezervare, de data asta nu am mai reusit sa gasesc locuri…mi s-a spus astazi ca nu se mai pot face rezervari. Nu-i nimic, vin oricum :-)

Leave a Reply

Powered by WordPress | Designed by: Premium Themes | Thanks to Compare Premium WordPress Themes, WordPress Themes Free Online and Free WordPress Themes