La Cehu Silvaniei se pun aripi

O sala plina la concertul de la casa de cultura din Zalau. Si nu doar pentru ca a fost cu intrare libera, asa o spun banii stransi pentru fundatia din Cehu Silvaniei care se ocupa de copii bolnavi de sindromul down si de familiile lor…stiam deja ca salajenii sunt foarte mandri. M-am bucurat sa aud ca au fost si darnici, pe cat i-a lasat inima si viata pe fiecare.

Spectacolul a mers struna, proiectiile au fost cum trebuiau sa fie, luminile la locul lor, un cablu a facut figuri dar s-a remediat. Emotiile mele nu au venit astazi de la prezenta pe o scena necunoscuta cat de la copiii pentru care am cantat. O parte dintre ei erau in sala…. Nu am cuvinte sa descriu cum simt viata cand e vorba de copii si de batrani. Ce este la capetele vietii si se clatina si se degradeaza….semnifica nu altceva decat o societate trista, insipida si nesanatoasa. De asta poate nu ma voi “lupta” niciodata la fel de intens pentru cauze juste cat pentru situatii care tin de bunul simt si inima deschisa.

Am interactionat cu oameni frumosi, care dincolo de orice functie sau profesie nu au uitat ca sunt acolo cu un scop care transcende propria viata sau propriile alegeri. Andreea Vass, omul care a pus cap la cap tot mecanismul prin care s-a realizat aceasta manifestare, este unul dintre aceia care Cred. Dincolo de specialul care ne leaga, ce a reusit astazi e pe masura sufletului ei generos si drept. Poate si pentru ca stiu ce inseamna sa organizezi si sa strangi in acelasi loc Oameni, iara nu puncte de imagine, efortul ei si-al celor care au facut kilometric de strazi ca sa ajute copiii de la Cehu a fost exemplar.

Am cunoscut-o si pe doamna care se ocupa de copiii de la Cehu (n-am retinut exact cum o cheama, dar o sa-i scriu numele de indata ce pot)…ne-a spus ca pleaca cu aripi de la noi. In modestia care o caracterizeaza nu-si da seama ca ea pune aripi fiecarui copil. Eu le-am daruit doar cate o bucatica de luna patrata, rotunda, triunghiulara, cum au vrut ei, copiii, sa plamadeasca.

Acum merg la somn. Am terminat antibioticele, sper ca amigdalele sa nu faca figuri. Pensiunea la care stam se numeste “Colt de rai”. Si cum balconul da spre o padure fantastica…mi-e drag locul. Urmeaza concerte in Cluj, Targu Mures, Brasov si Sibiu.

Doamne-ajuta!

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “La Cehu Silvaniei se pun aripi”

  1. [...] rotunda, triunghiulara, cum au vrut ei, copiii, sa plamadeasca”, scrie Alina Manole pe blogul [...]

  2. [...] Le multumesc si lui Dan si lui Dragos pentru ca m-au insotit la Zalau si am putut face un gest frumos pentru copiii din Cehu Silvaniei. [...]

Leave a Reply

Powered by WordPress | Designed by: Premium Themes | Thanks to Compare Premium WordPress Themes, WordPress Themes Free Online and Free WordPress Themes