deci mie imi ploua

Deci mie imi ploua

In casa

In continuare

Imi aduc aminte cu nostalgie de prima pata de pe peretele dormitorului. Acum s-au suprapus vreo 5 si pana la jumatatea peretelui tot copacul meu verde e acoperit si murdar (da, mi-am pictat peretii)

Si, holul mic de la baie e varza. Cade tencuiala. In baie a crapat vopseaua peretilor.

Dar ce frumoase mi se par vremurile in care vedeam doar siroind apa…nu curgand cu zgomot, ca aseara

Unde sunt vecinii? De obicei deasupra, in casa. Primele 2 inundatii au spus ca s-au intamplat din vina tevilor vechi. Le-am adus instalator. Eu.

A 3-a cica a fost din vina lor…”am uitat apa deschisa. Ne scuzati” ….si eu care ma pregateam sa zugravesc si se repar peretii, pe cheltuiala mea, pentru ca sunt un om mult prea tampit ca sa le cer lor despagubiri.

A 4-a, de aseara, a fost de tip cascada. Pe alt perete, culmea! Am batut la usa, nu ni s-a deschis. Am sunat la politie de unde am auzit: “spargeti usa, inchideti apa, asigurati paza apartamentului” EU??? Dar voi?

Bun si asa.

Drum la administratie, incercat inchis apa de la subsol. Nu se poa’. Dar, minune! Accesul catre subsol se face pe o usa separata, de langa intrarea principala in cladire. Unul dintre chiriasi (a, da, uitasem sa scriu, acolo se sta cu chirie, traditional fara contract) apare in timp ce sunt in strada. Ii atrag atentia “ati uitat iarasi apa deschisa si m-ati inundat, duceti-va repede sa inchideti”. Chiriasul 2 (later despre chiriasul 1, veti intelege de ce aceasta ierarhie) ridica din umeri, zice ca nu il intereseaza, face stanga imprejur si pleaca fara a intra macar in bloc.

Administratora, femeie in varsta, zice “luati-l de mana si duceti-l sus”. La naiba, sunt femeie fara cursuri de lupte Greco-romane

Sa continuam!

Spart usa cu vecinii in pijamale pe langa si cu process verbal semnat de toata lumea. Vecini nemultumiti si ei de muzicile tari ale celor 2 chiriasi si decomportamentul nocturn.

Vine Chiriasul 1 acasa in sfarsit.

Chiriasul 1 e specimen grotesc de tanar cu fitze. Este fiul unui personaj politicimportant din provincie, iar pozitia tatalui ii “impune” cred o anumita conduita fata de restul muritorilor. De exemplu fata de mine. In precedentele dati cand am incercat sa solutionam problema inundatiilor a avut un limbaj pe masura dotarii sale morale: multe cuvinte cu C, P …din astea! Solutia mea a fost sa-i duc eu un instalator, ca sunt decenta si orientata catre rezolvarea problemelor.

Dar, intrucat proprietarul apartamentului (pe care l-am contactat de atat de multe ori) este, inclin sa cred, foarte indatorat tatalui politic al sinistrului chirias….tanarul se simte cu atat mai dator sa se comporte necivilizat. A! credeti ca proprietarul, sunat si aseara, a catadicsit sa ajunga la locul intamplarii? Nu!

Revin: Chiriasul 1 ajunge acasa, in timp ce noi, astia “anormali” inca discutam problema pe scarile blocului. Se duce sus fara sa stea de vorba, vede usa sparta, incepe sa urle, devine agresiv (in sensul clasic de violenta fizica) suna la politie (!) si spune ca ii cheama pe colegii lui de la televiziune. Asteptam cu interes aparitia fortelor de ordine. Care culmea, la cele 2 apeluri ale noastre nu erau deplasabili!

Minune! Echipajul ajunge!

Trec pe la fiecare pentru a le fi explicata problema. Ii ploua si pe ei in cap la mine in casa. Iau date de buletin, contract de inchiriere etc. Diferenta intre nivelul meu de asteptari si comportamentul politistilor e mare. Chiar isi fac treaba cum trebuie, sunt politicosi, decenti, realisti.

Se duc si la vecinul de sus “ce reclamati?” “ca mi s-a violat intimitatea”

Nu aud clar discutia, doar franturi din care inteleg ca acestui chirias 1 I se explica faptul ca ce s-a efectuat este legal, a fost o masura de urgenta si ca, daca vrea sa reclame ceva este momentul sa o faca.

“deci, ce reclamati? doriti sa va reparati usa din banii vecinilor?”

“pai da”

“la cat estimati paguba?”

“pai nu stiu””

“ganditi-va!”

Se gandeste, nu mai face reclamatie, nu mai vrea nimic. Chiriasul 1 probabil stie ca paguba unei yale este mai mare decat paguba de pe peretii mei.

Si culmea, eu nu pot sa-l reclam pe acest chirias, ci pe proprietarul apartamentului. Caruia i se rupe, mai pe romaneste, ca eu am o problema care dureaza de cateva luni “mutati-va la bloc daca vreti sa nu va mai inunde nimeni”

Nu vreau despagubiri, vreau doar sa-mi pot repara peretii fara teama ca a doua zi se umplu de apa. Dar asta ma tem ca nu e posibil pana cand nu incep sa umblu si pe la asiguratori si pe la sectia de politie si eventual sa-l dau si in judecata. Miza bunului simt nu mai exista. Asa cum nu este posibil nici sa ma mut in alta parte.

Azi nu ploua. Azi doar miroase a umed si m-am trezit cu dureri de cap.

Maine trebuiau sa vina muncitorii sa incep reparatiile. Ii aman inca o data pentru ca, mai inainte de asta, sunt hartii de facut.

Asta se intampla in Romania, in zona centrala a Capitalei. In blocurile muncitoresti in care am locuit atatia ani, in afara de manele nu ma deranja nimic. Si trist declar ca as fi preferat aseara hitul “pe la spateee, pe la spateee!” in locul celor intamplate.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress | Designed by: Premium Themes | Thanks to Compare Premium WordPress Themes, WordPress Themes Free Online and Free WordPress Themes